Căpuşele

Căpuşele se găsesc în număr mare în zonele împădurite, în iarba înaltă din spatiile verzi, pe câmpii şi zonele umede şi sunt active începând cu temperatura de 7°C. Căpuşele fac parte din clasa arahnidelor şi se întâlnesc în toate ţările lumii. Sunt cunoscute aproximativ 850 de specii.  Ele sunt paraziţi mici care asemenea păianjenilor, se hrănesc cu sângele animalelor pe care le parazitează cum ar fi: câini oameni, pasări, căprioare, răzătoare mici şi alte animale. Maeştrii ai deghizărilor, căpuşele stau ascunse în vegetaţie unde cu ajutorul senzorilor pot detecta viitoarele gazdele din apropiere. Ele se urcă pe animalul gazdă în momentul în care acesta traversează zona de vegetaţie.

Căpuşele cu ajutorul aparatului bucal se hrănesc prin înţepat şi supt şi se prind ferm de pielea animalului. Sunt necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge. În acest timp masa lor corporală creşte semnificativ. Ciclul biologic al căpuşelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvoltă consumându-le  sângele.  O femelă adultă consumă cel puţin 0,6 ml sânge şi depune cel puţin 10.000 de ouă. Astfel se explică creşterea imensă a populaţiei de căpuşe!

Bolile transmise de căpuşe

Căpuşele produc iritare şi tumefiere la locul înţepăturii până la infecţii locale. Infestaţia masivă cu căpuşe poate duce la anemie, pierdere în greutate, paralizii şi chiar moartea animalului.  De asemenea căpuşele pot transmite agenţi patogeni periculoşi care pot pune în pericol viaţa animalului: Babesioza, Erlihoza, Anaplasmoza şi Boala de Lyme. Simptomele pot evolua sub-clinic (greu de sesizat), unele dintre afecţiuni sunt incurabile. Prevenirea corespunzătoare a infestaţiei căpuşelor cu produse gen Scalibor^®este imperios necesară.